Perspectivele unui proaspat absolvent de facultate in perioada comunista

12

Postat de Geocer | in categoria Fără categorie | pe data de 31-08-2010

Daca terminai la zi, erai boier nenica! Primeai repartitie intr-o intreprindere cu profil de activitate asemanator cu ceea ce studiasesi tu in facultate, faceai un stagiu de vreo 3 ani (parca asa-mi amintesc), timp in care aveai salariul mai mic si invatai chestiile specifice ale firmei respective, dupa care erau obligati sa-ti creeze un post. Asta in cazul in care doreai sa ramai acolo. Necazul e ca toata lumea (si mai ales cei originari din capitala) doreau post la Bucuresti. Asa ca, de multe ori si cei de la zi erau obligati sa-si gaseasca singuri de lucru, situatie in care trebuiau sa obtina o asa-numita „negatie” de la firma unde fusesera repartizati. Chipurile, nu era nevoie de ei acolo.
Dar situatia mea era complet diferita : absolventii de la seral nu primeau repartitii, deci daca-ti gaseai ceva de lucru conform cu noua ta pregatire, bine. Daca nu, ramaneai tot muncitor. Mie nu mi se dadea nicio sansa, deoarece mai era un baiat in filiala care terminase facultatea cu un an inaintea mea si nici lui nu i se oferise niciun post. Pana la urma, el si-a gasit intr-alta parte. Cat despre mine, imediat ce mi-am terminat studiile am fost detasat la Bucuresti, tot ca muncitor. De altfel, nu eram singurul. Era in 1989, iar Ceausescu cerea  in mod imperativ ca magistrala 3 de metrou sa fie terminata si data in folosinta in cinstea zilei de 23 August. Si a fost, cam cu o saptamana pana-n acea data, desi s-a mai lucrat la finisaje si dupa aceea. Pe scurt, am ajuns la Statia Stefan cel Mare unde iluminatul de peron este facut de mine in proportie de cca. 40 %. Acolo nu se mai lucra 10 ore pe zi, ci minim 12. Ba, tin minte ca odata am intrat la lucru la ora 7 dimineata si am iesit a doua zi la 12. In tot acest interval, cred ca am dormit vreo ora-doua, spre dimineata, intins pe un panou din lemn. Era la moda pe vremea aceea o expresie la adresa capitalismului : „In capitalism se practica exploatarea omului de catre om.”. Ei bine, in comunism se practica exploatarea omului de catre stat. Ce salariu aveam? Nu am idee cat ar fi insemnat in Euro sau in dolari americani (ca Euro nu exista pe vremea aceea, bineinteles). Oricum, nu mi s-au platit ore suplimentare si nici de noapte. Castigam cat sa ma intretin, nu puteam sa pun  deoparte mare lucru.
Si iarasi s-a hotarat Dumnezeu sa ma ajute, iar prin octombrie unul dintre inginerii  stagiari repartizati la noi in filiala (bucurestean de origine) a reusit sa obtina un post in capitala, iar directorul adjunct al filialei m-a propus pe mine sa ocup postul ramas vacant. Cu un salariu doar un pic mai mare decat cel de muncitor, dar cu alte perspective.
Imi inchei aici confesiunile despre modul in care am facut eu o facultate si am obtinut un post la terminarea acesteia. Nu stiu daca am facut bine ca mi-am expus public crampeiele de viata pe care le-ati terminat de citit. Ar mai fi multe de povestit, dar nu vreau sa va plictisesc prea tare. Am vrut doar sa le arat celor tineri ca nici atunci cand am fost eu ca ei nu erau caini cu covrigi in coada prin Romania si ca era la fel de greu sa te realizezi din punct de vedere profesional, ca si azi. Doar ca pe-atunci greutatile erau de alta natura.

Comments (12)

Pe atunci era mafia repartiţiilor. Ştiu clar că la revoluţie, una din cerinţele studenţilor a fost desfiinţarea acestor repartiţii. Chiar dacă nu se cerea, oricum s-ar fi desfiinţat de la sine, datorită noii conjucturi economice.

Sebra ai perfecta dreptate. Dar sunt convins ca multi studenti de azi si-ar dori o repartitie.

mai scrie, george. daca 10 proaspat licentiati inteleg cum a fost, tot merita sa scrii.

De cate ori o sa merg la Stefan cel mare o sa ma gandesc la tine :).
Singurul lucru mai ok atunci decat acum era aspectul cu casele. Nu aveai stresul asta, pur si simplu. Si parca nu era atata harababura si atata circ ca acum. Uneori si prea multa libertate dauneaza :).
La revolutie eu aveam 11 ani cred, insa daca ar fi ramas la putere ceausescu, perspectiva pentru mine era sa ajung profesoara in cine stie ce sat. Acu', probabil ca m-as fi maritat cu ingineru' sau cu medicul veterinat, am fi trantit o droaie de copii si am fi trait fericiti pana la adanci batraneti 🙂

fatada casei, reinoita, farmecul scrisului, acelasi [ nu glumesc!]
am absentat… motrivat…; promit sa recuperez…(cit si cind pot)

Simf(onico), tare mi-e teama ca absolventii de azi vor spune ca fabulez.

Iulia, cum cobori, iluminatul din partea dreapta e facuta de mine.

amd, merci pentru vizita si pentru aprecieri. Si eu trec pe la tine, poate mai rar decat as vrea.

Mi-ai trezit niste amintiri…Eu am primit repartitie la Buzau,mai precis la Candesti Vernesti.Se lucra la regularizarea raului Siriu,in vederea construirii unei hidrocentrale.Acolo am facut cunostinta cu cizmele de cauciuc si am invatat sa conduc pe Rabe..Nu m-a dus capul sa fac altceva decat o facultate tehnica. C-tii hidrotehnice.Am rezistat un an si am fugit acasa.Cu negatie, asa cum spui.Eu in schimb, tin minte ce salariu aveam.2050 lei.A fost primul si asta nu se uita 😉
Scorpia(doar in aparenta)

Scorpie, si eu tin minte ce salariu aveam : 1893 de lei. Dar cat ar insemna asta in USD, in Eur, sau in RON, asta numai Dumnezeu mai poate sti.

pai oficial,era 15 lei dolarul. Deci tu,126.2 lei si eu 136.66. Te-am luat!
Nu-mi mai zice scorpie. Ma cheama Dora.Merci.

pardon, dolari!

Deci, Dora Pandora, eu aveam salariul ala ca muncitor categoria a 3-a, cu 7 ani vechime in campul muncii. Cand am obtinut post de subinginer, mi s-a marit la ceva similar cu ce aveai si tu ca stagiar.

Logic. Toti subinginerii aveau salariul la fel, pe vremea aceea.Nu intelesesem eu bine.Ei,eu m-am lasat de meserie intre timp, asta e alta poveste…Dar "zorile se vedeau, si Seherezada, sfioasa, tacu…"
Dora.

Yet Another Social Plugin powered by TutsKid.com.