Luceafărul de la Cotroceni (parodie)

5

Postat de Geocer | in categoria Parodie | pe data de 16-09-2011

A fost odată ca în basme
Cum niciodată n-a mai fost
O ministresă ce crea fantasme
Chiar şi în zilele de post.

Şi era una în guvern
Şi bună-n toate cele
Precum un înger în infern
Ori sarea-n floricele.

Din biroul cel cu jilţ
Ea paşii şi-i îndreaptă
Spre Cotroceni unde la colţ
Luceafărul o-aşteaptă.

O vede-n fiecare seară
Astfel, dorinţa-i mare
Şi-o amintea de asta-vară
Că-i fusese-admiratoare.

El intră după ea-n palat
Vrăjit de trupu-i voluptos
Şi de piciorul epilat
O ia în braţe drăgăstos.

– Urcă-te-n pat, luceafăr chel
Pătrunde-mi în odaie
Căci vreau ca soţul să-mi înşel
Şi-s toată o văpaie

– O, vin’odoru-mi ideal
Pe soţul tău îl lasă
Eu sunt Luceafărul din deal
Iar tu să-mi fii mireasă

– Mireasă precum spui voi fi
De-un alb imaculat
De vei pleca din Cotroceni
De-aici de la palat

Porni Luceafărul decis
La Parlament se duse
Şi-ntr-un elan de nedescris
Demisia-şi depuse.

În vremea asta, Cătălin
Viclean copil de casă
Pe ministresă, masculin
O lăsase şi borţoasă!

Luceafărul, dezamăgit
Când o văzu aşa
Pe Cătălin l-a ciomăgit
Şi-o alungă pe ea

– În cercul vostru ăla strâmt
Norocul vi-l petrece
Iar eu la Cotroceni rămân
Nemuritor şi rece.

Comments (5)

Mi-a plăcut aia cu sarea-n floricele.

funny :))

Salut această parodie, Cernătescu!

haha, foarte fain.

„…Iar eu la Cotroceni rămân
Nemuritor şi rece.”
Eu sper, totusi, ca nu va fi asa.
E de salutat aceasta parodie.
Felicitari!

Yet Another Social Plugin powered by TutsKid.com.