Roșia Montană: mai mult roșie decât montană

12

Postat de Geocer | in categoria enervari, manipulare | pe data de 19-11-2011

Etichete: ,

De când le-a dat Băsescu apă la moară, cei de la RMGC s-au obrăznicit rău de tot. Nu mai poți să deschizi un ziar, un televizor sau un internet fără să dai de reclamele lor și de poveștile de viață pe care le-au „cules” din Roșia Montană. Uneori devin chiar penibili, ca de exemplu atunci când ni-l arată pe un respectabil locuitor, om de 81 de ani, iar la final bagă sloganul „Oamenii din Roșia Montană vor să muncească!” Păi nenea acela a muncit destul la viața lui, doar nu vor să-l bage din nou în mină!
Dar cel mai enervant este faptul că, în realitate, marea majoritate a comunelor din țara asta sunt în aceeași situația ca și Roșia Montană, ba poate că stau chiar mai rău în privința locurilor de muncă și a îmbătrânirii populației. Ei, cică-i vor ajuta pe locuitorii din Roșia Montană (îi vor ajuta să moară mai repede, bineînțeles), dar pe ceilalți cine-i ajută?
Cunosc personal câteva comune din România profundă, comune cu circa 3000 de locuitori, unde nu există mai mult de 30 de locuri de muncă: vreo 10 funcționari ai Primăriei, vreo 10 învățători și profesori și vreo 5-10 vânzători la magazinele sătești. Deci, doar 1% din populația comunei are unde să muncească. Și ceilalți (cei de vârstă activă) ar vrea să aibă un loc de muncă și să-și câștige o pâine. De ce nu se duce RMGC să facă și cu ei câteva mini-reportaje dintr-alea publicitare? Răspunsul e mult prea simplu ca să mă obosesc să-l mai dau. Practic, oamenii aceia sunt condamnați să moară „săraci și cinstiți”. Mult mai săraci și mult mai cinstiți decât cel care a făcut celebră această expresie.
Și-atunci cum să nu te enervezi când îi vezi pe ăștia de la RMGC lăudându-se că vor face atât de mult bine încât cei de la Roșia Montană vor deveni cei mai fericiți oameni din lume, când de fapt ei (cei de la RMGC) nu urmăresc decât binele propriu și câștigul cu orice preț, inclusiv cu cel al distrugerii unor munți, unor ecosisteme, unei comune și așa mai departe?

Comments (12)

ehei, gabriel resourses e firma „serioasa”, a infiintat-o franc timis, plecat de-aici izmene pe calator si-ajuns afara, prin osardia securitatii mare patron! ce stim noi? banii lui sunt cu cantec… albastru, de unde-au venit acolo treb’e sa se-ntoarca, la scârbicii! statu’ roman? sa zica merci daca primeste 4%!

Eu îţi dau dreptate, George, cu toate că vocile care se situează de cealaltă parte a baricadei susţin contrariul. Ce mă enervează foarte mult în ultima vreme sunt acele videoclipuri în care tot apar oameni de diferite vârste care spun că va curge lapte şi miere etc. Reclama, sufletul comerţului. În spatele ei se poate fura la greu…

[…] că nu o să-şi mai amintească mai nimic) următorii: Adriyann,  Alex, Andra, Caius, Crissdinu, Geocer, Ionel, Ivona, Kate, Răzvan, Nice, Oana, Silvanna, Silvia, Vania şi Vlad. Şi dacă îi […]

Dupa mine, Rosia Montana e mai degraba portocalie ci nu rosie, deoarece-i sustinuta de cei de la putere, in frunte cu seful statului! Gold Corporation are interesele sale dar si eu am ramas consternat cand Antena 3 (de altfel toate Antenele), s-au aliniat cohortei de televiziuni romanesti in a transmite clipurile lacrimogene in favoarea Proiectului Rosia Montana. Si eu am scris un articol pe aceasta tema: http://www.neacostache.com/2011/11/13/banii-n-au-miros-nici-pentru-trustul-intact/
O seara frumoasa!

Am citit, Nea Costache!

La muncă, tovarăşi!

[…] Junglei, Diana Emma, Flavius Obeada, G1b2i3, Gabriela Neagu, Gabriela Savitsky, Gand licitat, Geocer, George Valah, Giorgiana, Gia16, Grapefruits, Ilarie, Gina, Innerspacejournal, Ioan Usca, Klausen […]

„…comune cu circa 3000 de locuitori, unde nu există mai mult de 30 de locuri de muncă: vreo 10 funcționari ai Primăriei, vreo 10 învățători și profesori și vreo 5-10 vânzători la magazinele sătești. Deci, doar 1% din populația comunei are unde să muncească.”

Cu alte cuvinte, cu exceptia „scurmatului in pamant” nici un „loc de munca” in care sa se desfasoare vreo activitate de productie.
MAI mult (mai IMPORTANT decat asta, la nivelul localitatii): cu exceptia „pomenilor” (diferitelor tipuri de drepturi banesti: salarii pt „bugetari”, pensii, alocatii, ajutoare, compensatii, subventii etc) de la „stat” (de la oficialitati, indiferent de nivel), in comunitatea aferenta localitatii respective nu mai intra decat sume firave de bani de la marfurile de tip agricol vandute „la piata” de catre locuitori si de la sumele cu care cei plecati din localitate ii mai ajutoreaza pe cei ramasi. (In respectiva localitate nu se produc cat-de-cat mai din belsug marfuri vandabile catre exteriorul comunitatii pt a avea de unde sa se incaseze in comunitate sume mai substantiale, desi membrii comunitatii sunt nevoiti sa cheltuiasca importante sume (catre „exterior”) pt a-si procura „dinafara” diferite bunuri si servicii: combustibili, electricitate si alte „facturi” – telefonie, internet si „cablu” TV – transport in comun (rutier si CF), marfuri nealimentare – ba chiar si unele marfuri alimentare: sare, zahar, ulei etc)

Fix asa este, Victor. Iar oamenilor alora nu le mai plange nicio RMGC de mila!

totusi sunt cateva diferente majore intre Rosia Montana si acele multe comune cu mii de locuitori si cateva locuri de munca. Prima diferenta este faptul ca la Rosia Montana nu se poate practica agricultura la nivele acceptabile (cum spuneau si localnicii, pentru ca pamantul e intr-un strat prea subtire pana la roca), ceea ce e logic avand in vedere ca localitatea a fost gandita ca una miniera de cand a fost fondata, acest lucru fiind mai important decat un sol roditor. A doua diferenta pe care o pot observa este faptul ca la Rosia Montana exista posibilitatea sa se revina la activitatea de baza, practic nu e o comuna cu somaj imens, fara posibilitati, e o comuna cu somaj imens, cu posibilitatea revitalizarii economice, dar care asteapta de peste 10 ani o hotarare de la guvernanti in acest sens. Nici macar da sau nu nu au dat, ca sa stie oamenii daca mai asteapta sau nu.

Calin, ai si tu dreptate. Daca n-ar fi cateva elemente inacceptabile, as milita si eu pentru redeschiderea minelor de auz din zona. Dar sunt acele cateva elemente (dupa cum spuneam):
– Faptul ca se vor distruge niste chestii (si care tin de istorie, arheologie, si ecosisteme naturale, si relieful, plus poluarea in aval)
– Faptul ca Romania primeste foarte putin in comparatie cu ceea ce vor baga in buzunar patronii de la RMGC.
– Plus minciunile cu miile de locuri de munca, locuri care nu vor fi decat cateva sute.
Nu cunosc zona, deci nu stiu in ce masura se poate face sau nu agricultura.
In ceea ce priveste fraza din final, nu cred ca ai dreptate: celor de la RMGC li s-a spus NU, dar au contestat. Adica, daca ma dai afara pe usa, voi intra pe fereastra.
Poate ca ar fi mai bine ca aurul sa fie lasat mostenire generatiilor viitoare, pana atunci poate se vor moderniza si tehnologiile.

Caline, doua observatii:
– poate ca ai avut si dumneata ocazia sa citesti si/sau sa vezi imagini din Orientul indepartat (Japonia, Cambodgia, Thailanda, Vietnam, China etc) unde dealuri stancoase incredibil de abrupte fusesera terasate si sol fertil fusese carat (cu traista sau cu sacul – cu spinarea, cu vreun animal sau cu bicicleta) acolo sus pe acele terase. (Se incepe cu ziduri de o juma’ de metru pt a castiga 5, 7 sau 10 m de terasa si se ajunge la ziduri inalte de 5 m sau chiar mai mult pt a castiga o terasa de nici un metru – eu n-as avea curajul nici macar sa stau in picioare pe acele „loturi”.) La Rosia montana poate ca n-ar fi chiar atat de dificil de adus cateva basculante de sol roditor de aiurea, si poate ca nici activitate prea laborioasa de terasare n-ar fi necesara…
– Intrucat „la noi, la Romanica” nu prea este obiceiul sa fie „confectionate” asemenea loturi agiricole, as intreba : oare DIN CE si CUM isi castigasera traiul locuitorii localitatii INAINTE de existenta exploatarii miniere? Si DE CE nu e posibila intoarcerea la ACEL mod de trai?
Iar daca localitatea a fost INFIINTATA doar cu ocazia aparitiei exploatarii, inseamna ca locuitorii nu sunt cu adevarat bastinasi ci au venit (sau au fost adusi) din alta parte. Daca aici nu-si mai pot castiga traiul, CE-i impiedica pe acestia sa „emigreze” inapoi spre acele adevarate „locuri de bastina” ale lor?

N.B. In MULTE locuri din Romania, suprafete MARI de pamant fertil (constituit in loturi mari unitare sau – mai des – in „petice” de teren agricol) raman necultivate „fiindca nu-i rentabil” sa „lucrezi” pamantul. Poate ca asa o fi – daca-i vorba despre o activitate lucrativa. Da’ pt simpla supravietuire (fiziologica) a cuiva care n-are alte resurse de trai nu conteaza rentabilitatea: fara alte investitii in teren decat propria forta de munca, un asemenea teren (adecvat ca dimensiuni marimii familiei, fortei de munca cumulate si ambitiei utilizatorilor) poate asigura traiul (cel putin modest) chiar daca pamantul este lucrat „in parte” (adica daca „chiria”, „arenda” pe acel teren se achita sub forma unei cote-parti stabilite de la bun inceput – de regula o jumatate – din produsele obtinute de pe respectivul teren).

Yet Another Social Plugin powered by TutsKid.com.