Un casting eșuat

2

Postat de Geocer | in categoria borta, davila, luminita, pitesti, teatru | pe data de 05-06-2012

Așa s-ar fi putut numi piesa lui Gogol, „Căsătoria”, dacă ar fi fost scrisă în zilele noastre. Căci cum altfel decât „casting” s-ar putea chema operațiunea de selecție a unuia dintre cei 4 „aplicanți” la postul de soț al unei tinere (mă rog, nu foarte tinere) domnișoare din Rusia secolului 19?
Ziceam „nu prea tinere” deoarece a trebuit să aștepte decesul tiranicului său tată, apoi să treacă perioada de doliu și abia după aceea a apelat la un agent matrimonial (o pețitoare, mai precis) care să-i găsească și să-i prezinte pe cei mai de soi pretendenți.
Pe scurt, deși poate că nu era cel mai îndreptățit, câștigă cel care a avut „pile” și mai ales susținere din partea unui prieten „dezinteresat”, prieten care e-n stare de orice numai să-l vadă însurat pe Ivan Cuzmici, pretendentul pe care-l promovează. Care pretendent, atunci când se vede în pragul însurătorii, se sperie atât de tare încât fuge sărind pe fereastră.

Parada actorilor din piesa "Casatoria"

Parada actorilor din piesa "Casatoria"

Cam aceasta este intriga piesei. Spectacolul este presărat cu o serie de gaguri regizorale, așa cum îi stă bine unei comedii de situație. Se cuvine subliniat și faptul că acest spectacol a primit recent premiul juriului la Festivalul Internațional de Teatru de la Vratsa, Bulgaria.
Cât despre actori, dintre „aplicanți” mie mi-au plăcut Dan Andrei și Puiu Mărgescu, ceilalți (chiar și câștigătorul Cătălin Mirea) parându-mi-se mai „șterși”.
Dan Ivanesei, în rolul prietenului Kocikariov este destul de convingător, dar, nu știu de ce, parcă mi se părea că văd tot timpul pe scenă personajul pe care același actor l-a jucat în „Patriotica Română„.
O notă foarte bună pentru prestația Luminiței Borta care a jucat-o excelent pe bătrâna, vicleana și bețiva pețitoare Fiokla. De altfel, prestația sa a fost răsplătită de câteva ori cu aplauze la scenă deschisă, aplauze absolut meritate, după părerea mea. Am văzut-o pe d-na Borta în nenumărate piese și, practic, este de fiecare data alta. Vreau să spun că un actor obișnuit își „modifică” personajul pentru a-l aduce cât mai aproape de modul său de interpretare. Pe când un actor mare (și îndrăznesc să spun că Luminița Borta este o mare actriță) se transpune el însuși, intră în pielea personajului, astfel încât își surprinde spectatorii de fiecare dată.
Daniela Marinache pare a se fi specializat în roluri de fată-n casă, de servitoare, căci este a doua oară când o văd într-un astfel de rol. Iar interpretarea a fost destul de asemănătoare cu cea din prima piesă (tot „Patriotica Română” pe care am citat-o și mai sus). Deocamdată nu zic nimic, dar dacă o s-o văd și a treia oară jucând la fel, o s-o critic rău de tot.
Una peste alta, piesa pe care eu am vizionat-o duminică seara merită văzută, actorii merită aplaudați pentru prestația lor, iar premiul despre care vorbeam li s-a cuvenit pe deplin. Deci, piteșteni, mai mergeți și la teatru, din când în când.

Comments (2)

Toată admirația pentru Doamna Luminița Borta!

Am văzut piesa la care ai fost într-o altă interpretare, bucureșteană. La noi-

http://incertitudini2008.blogspot.ro/2012/02/la-urma-urmei.html

super! 🙂

Yet Another Social Plugin powered by TutsKid.com.