Ce-au arătat Ponta și Antonescu?

5

Postat de Geocer | in categoria Dezamagiri, politica | pe data de 06-09-2012

Liderii USL sunt la putere de câteva luni de zile, iar Antonescu a fost chiar și președinte interimar. Deci, se poate spune că au avut vizibilitate, că am reușit să-i cunoaștem mai bine decât pe vremea când erau în opoziție. Nu știu alții la ce concluzii au ajuns, dar ale mele nu sunt prea măgulitoare pentru ei. Parcă erau mai deștepți și mai interesanți când nu se aflau la putere. Dar să-i luăm pe rând:

Victor Ponta:

  •  a dat dovadă din plin de aroganță și orgoliu,
  •  a dat niște replici complet lipsite de diplomație unor demnitari occidentali,
  •  a sărit la ceartă din orice,
  •  nu știu care-i adevărul în ceea ce privește plagiatul de care este învinuit, dar a gestionat extrem de prost situația în care a fost pus,

 Crin Antonescu:

  •  a „aruncat” niște replici gen „miștocăreală de cartier” care nu cadrează sub nicio formă cu ținuta unui șef de stat,
  •  a dat dovadă de partizanat politic participând la mitinguri electorale, deși în calitate de președinte (chiar și interimar) ar fi trebuit să fie echidistant,
  •  a dat impresia că joacă totul pe o carte („dacă Băsescu se întoarce la Cotroceni, eu părăsesc viața politică”), pentru ca după aceea să mai scoată încă una din mânecă,
  • și mi-am mai amintit ceva: în 2007, când cu prima suspendare, Președinte al Senatului era Nicolae Văcăroiu. Acesta a ales să-și exercite interimatul prezidențial de la Senat, nu s-a mutat la Cotroceni. Crin n-a ezitat nicio clipă să se mute acolo, probabil în speranța că va rămâne mulți ani de-acum încolo președinte.

În concluzie, deși mă așteptam să fiu dezamăgit și de cei doi (cred că încă nu s-a născut politicianul care să nu mă dezamăgească pe mine), iată că au făcut-o cu mult mai rapid decât credeam.

Comments (5)

Şi ne mai aşteaptă „surprize”, George, putem fi convinşi de asta. Spun de multe ori că politicienii sunt o apă şi un pământ. Şi, tot de multe ori, sper să mă înşel. Vrabia mălai visează… 🙂

Cristi, acelasi lucru pot sa spun si eu: ca de fiecare data sper sa ma insel. Pana acum, inca n-a fost cazul.

Bine aţi spus că vă aşteptaţi să fiţi dezamăgit. După un preşedinte care în 8 ani, nu lasă mai nimic bun românilor (când spun aceasta mă gândesc la Împuşcatul, care a lăsat: Palatul Parlamentului, Metroul, Transfăgărăşanul…Canalul) e greu să mai credem în cei care vin. Cu toate acestea, sincer cred că, oricare ar veni va face ceva şi pentru ţară. Să fie schimbaţi mai des că poate se va găsi vre-unul patriot.
Să auzim de bine !

Uitati sa mentionati amanuntul ca impuscatul a lasat si un popor infometat si o tara saracita. Dar nu e grav.
Iar cand spuneti ca oricine ar veni va face ceva si pentru tara, chiar ca sunteti optimist.
Toate cele bune!

„Parcă erau mai deștepți și mai interesanți când nu se aflau la putere.”
Este un lucru firesc:
1. Cam intotdeauna chibitii sunt mai prompti in a observa ce nu-i in regula fiindca sunt mai detasati: nu au nimic „pus in joc”, riscat.
2. Intotdeauna este mai usor sa remarci ceva ce nu-i in regula decat sa fii nevoit / sa fii in stare sa si propui solutii pt situatia observata.
3. Chiar si propunerea solutiilor este mult mai usor de facut „de pe margine”, atunci cand (in cazul aplicarii in practica a solutiei propuse) consecintele unei eventuale „scapari din vedere” NU TU urmeaza sa le suporti.
4. Cand nu „esti mancat” de stresul cotidian, permanent, ocazionat (chiar daca solutiile pe care le oferi sunt… inadecvate – ca sa nu spun „proaste”) de gestionarea propriu-zisa, efectiva, practica, a tuturor situatiilor aparute, este mult mai usor „sa te dai destept si interesant” (eventual gasind post-factum, „in timp”, pe indelete, si dispunand de toate informatiile descoperite ulterior, precum si de feed-backul aplicarii concrete in practica a solutiilor alese de „putere”) solutii mai bune decat cele care fusesera gasite de catre aceasta – „uitand” ca „puterea” fusese nevoita sa gaseasca „pe loc” solutie de rezolvare a cine-stie-carei situatii concrete aparute).

„cred că încă nu s-a născut politicianul care să nu mă dezamăgească pe mine”
Foarte firesc si asta – si nu numai cu referire la dumneata, ci cam la noi toti (si aplicabil nu numai politicienilor, nici numai persoanelor, ci cam oricarui domeniu de la care ne asteptam sa ne fie facute servicii): atunci cand nu suntem interesati direct si personal in accederea / ramanerea la putere a vreunui anumit politician (sau formatiune politica), este firesc pe de o parte sa remarci mai mult ce-a facut rau (sau char si ce N-A facut deloc) – intrucat ne contrariaza – decat ce-a facut bun (ceea ce „se perde in peisaj”, fiindca „nu-i nimic remarcabil (!) in asta”, LA ASTA ne asteptam) si pe de alta parte este la fel de „in firea omului” ca ceva ce la momentul aparitiei / rezolvarii ne-a incantat, dupa un oarecare interval de timp sa devina ceva firesc si dupa inca un alt interval de timp sa trezeasca… macar insatisfactii, daca nu chiar nemultumiri sadea („pai numa’ asta, numa’ atata?!?”). (Exemplu pertinent: evolutia in timp a asteptarilor noastre referitor pe de o parte la marimea / greutatea calculatoarelor si pe de alta parte la capacitatea de memorare / viteza de operare a acestora.)

Yet Another Social Plugin powered by TutsKid.com.