Amicul meu tunisian

1

Postat de Geocer | in categoria Fără categorie | pe data de 26-08-2013

Etichete:

Aşa cum spuneam, am un amic în Tunisia pe care-l cunoşteam doar în mod virtual, de vreo 15 ani. Bun cunoascator al limbii franceze (a studiat 3 ani la Paris), având un serviciu foarte bun în departamentul Telecomunicaţii şi IT de la Tunisair, locuind în Cartagina, în apropiere de Tunis.
Nu mai discutaserăm de vreo 10-11 ani, căci am avut amândoi alte preocupări decât schimbul de mesaje pe net. Când am decis să merg în Tunisia, primul meu gând a fost: „Ce păcat că n-am mai ţinut legătura cu Charfeddine. Acum am fi avut ocazia să ne întâlnim.” Mai ales că el îmi zisese de mai multe ori să merg în Tunisia, să mă găzduiască la el acasă pe toată durata sejurului, încă de pe vremea când mai păstram legătura. Nu m-aş fi dus eu să stau o săptămâna pe capul familiei sale, dar de vizitat tot l-am vizitat. L-am regăsit pe facebook, şi-a amintit imediat de mine, aşa că am hotărât să ne vedem. M-a aşteptat la aeroport, căci birourile administrative ale Tunisair sunt chiar vizavi de acesta. Apoi am stabilit să vină duminică în staţiune, să mă ia cu maşina, să îi vizitez familia, iar pe seară să mă aducă înapoi.
Aşa am şi făcut. Le-am oferit nişte cadouri mai mult simbolice: artizanat românesc lucrat manual, iar pentru copii câte o cutie de ciocolată, căci copiilor din lumea întreagă le place ciocolata.
Amicul meu locuieşte într-o casă mai mare în care sunt 4 (sau 5?) apartamente, toate locuite de familia sa: părinţii şi fraţii. Are 2 copii (ambii băieţi) de 10, respectiv 9 ani, iar soţia sa este profesoară de limba engleză. M-au primit cu multă ospitalitate, m-au invitat la masa de prânz şi au insistat ca data viitoare să mă duc să locuiesc la ei. Nu ştiu când voi ajunge eu a doua oară în Tunisia, căci am încă multe ţări de vizitat, dar o să ţin cont de invitaţia lor.
Amicul meu a fost disponibil pentru mine toată ziua, practic m-a plimbat pe banii lui peste tot unde am vrut să merg. A mai făcut şi pe ghidul, povestindu-mi despre Cartagina despre istoria ţării sale şi despre evoluţiile recente.
Iar la final i-am făcut şi o boacănă: mi-am uitat telefonul la el în maşină! Când am ajuns în camera şi mi-am dat seama că nu mai am telefonul, era să-mi vină rău. N-aveam cum să-l sun, căci numărul lui era înregistrat în telefon, nu îl ştiam pe de rost. Mi-am amintit că-mi trimisese numărul într-un mesaj privat pe facebook, aşa că am dat fuga în holul hotelului şi m-am conectat la Internet pentru prima dată de când sosisem în Tunisia. Noroc că aveam iPad-ul la mine, altfel chiar că aş fi fost fiul ploii! I-am scris numărul pe o hârtie, am mers la recepţie să întreb cum pot face că să dau un telefon, recepţionerul mi-a spus unde găsesc un telefon public şi iată-mă sunandu-l. Nu se mai putea întoarce: autostrada era extrem de aglomerată, punctele de întoarcere sunt destul de rare, iar el aproape că ajunsese acasă. Mi-a confirmat că a găsit telefonul meu căzut pe podeaua maşinii şi mi-a promis că miercuri dimineaţă mi-l aduce la aeroport. Nici nu va daţi seama cât de bucuros am fost să-l revăd din nou.
Iată, deci, că mi-am povestit absolut toate aventurile din Tunisia. Aventuri care se vor transforma în amintiri frumoase pe care o să le tot povestesc prietenilor şi nepoţilor!

Comments (1)

acum am imaginea completa a calatoriei tale in Tunisia.

Yet Another Social Plugin powered by TutsKid.com.