Tunisia: reflecții înainte de sejur

7

Postat de Geocer | in categoria calatorii | pe data de 04-08-2013

Etichete:

Așa cum am scris deja, anul acesta am decis să-mi petrec concediul în Tunisia. Am optat pentru un hotel din stațiunea Yasmine Hammamet, un orășel situat destul de aproape de Tunis, la 70 Km.
Așa cum obișnuiesc atunci când plec undeva în străinătate, m-am informat despre țara pe care urmează s-o vizitez. Tunisia este o țară musulmană având cca 9 milioane de locuitori. A fost, timp de aproape un secol, colonie franceză. Și-a declarat independența în 1956. Nu e cazul să discut despre regimul politic actual din această țară, deoarece nu am suficiente informații. De altfel, se spune că nu este recomandat să abordezi teme de politică internă cu un tunisian. Ca idee, după dobândirea inependenței, au avut drept președinte, timp de vreo 30 de ani, pe Habib Bourguiba, artizanul acestui act. A urmat Ben Ali care a fost îndepărtat acum 2 ani de mișcările revoluționare care au cuprins tot nordul Africii, iar anul acesta și-au ales un alt președinte care este la rândul său contestat. Dar, repet, chestiile astea țin de bucătăria lor internă, nu e treaba noastră să le discutăm.
Revenind la viitorul meu sejur în această țară, mi-am amintit că acum circa 15 ani, când eram și eu pionier într-ale Internetului, discutam pe ICQ (un precursor al mess-ului) cu un tunisian. Am pierdut legătura de mai bine de 10 ani, ultima veste de la el fiind aceea că urma să se însoare. Ba, chiar mă invitase la nuntă, invitație pe care n-am onorat-o. Știindu-i numele, m-am apucat să-l caut, să văd ce mai face, să vedem dacă nu cumva o să ne putem întâlni la o bere (mă rog, el ar fi băut un suc, căci fiind musulman practicant nu are voie să pună alcool în gură).
L-am găsit, evident, unde altundeva decât pe facebook? A fost foarte entuziasmat când ne-am regăsit în mod virtual, iar când i-am spus că urmează să petrec o săptămână în țara sa a fost și mai bucuros. Fără nicio ezitare, mi-a spus că o să vină să mă ia într-o zi din stațiune ca să mergem la el acasă și să mă invite la masă. Are 2 băieți, unul de 9, celălalt de 10 ani. Din câte am citit pe net, tunisienii sunt deosebit de ospitalieri și consideră că le faci o mare onoare când le treci pragul casei.
Ei, și acum încep problemele mele: nu pot să mă duc cu mâna goală în casa omului. Dar ce să le ofer? Cum să fac să le ofer câte ceva fiecăruia, fără a face vreo gafă de genul unei sticle de vin? Sau, am voie să-i fac un cadou unei femei musulmane? Grele probleme! Oricum, am de gând ca primul lucru pe care o să i-l spun amicului meu să fie ceva de genul „Îmi cer dinainte scuze pentru orice gafă pe care o voi face din cauza lipsei de informații în legătură cu obiceiurile voastre.” Cred că va înțelege. Oricum, eu am ceva emoții.

Comments (7)

poate ceva simbolic care sa reprezinte tara de unde vi tu.
Concediu placut si cu multe amintiri placute. Abia astept sa ne povestesti cum a fost.

Cam asa m-am gandit si eu: o ceramica de Horezu sau ceva de la artizanat.

ei da, cand vi la mine in vizita sa sti ca si eu as dor o farfurie artizanala de Horezu. 🙂

Am notat, Ella!

[…] Gina, Flavius, LeeDee, Nea Costache, Serafim, Doina Popescu, Alex Mazilu, Achilianu. Bogdan Onin, geocer, Deea, […]

Vreau si eu, incapeam intr-un colt de geanta. Sa ai concediu placut!

Flori, poate ca ai fi incaput in valiza, dar in cala avionului sunt -50 de grade. Nu stiu daca ai fi rezistat!

Yet Another Social Plugin powered by TutsKid.com.