Cronică de artă elastică

9

Postat de Geocer | in categoria Arta elastica, Pamflet | pe data de 08-12-2011

Arta elastică este un concept nou, inventat de mine pentru a desemna anumite lucrări (picturi, sculpturi etc.) ce nu pot fi asimilate artei plastice tradiționale. De altfel, arta elastică se deosebește esențial de arta plastică, pur și simplu prin faptul că este diferită! Prima cronică de artă elastică am scris-o aici, deși pe vremea aceea încă nu definisem conceptul. Pe cea de-a doua o voi scrie chiar acum și se referă la renul din articolul anterior.

„Ren schiind” este o operă reprezentativă pentru arta elastică. Artistul nu este la prima lucrare de acest gen, căci, deși anonim, suntem siguri că tot lui îi aparține și iepurașul care ține în brațe un ou albastru și încă unul roșu. Lucrarea este expusă în centrul Piteștiului, în fața Primăriei, iar amatorii genului o vor putea admira până după Sărbătorile de iarnă.
Opera se circumscrie curentului ne-clasic ultramodern, cu vădite tendințe electro-realiste. Cunoscătorii vor remarca încă de la început faptul că renul a fost surprins într-o atitudine care nu-i este specifică în viața de zi cu zi: ridicat pe membrele posterioare care la rândul lor sunt încălțate cu niște ghete de schi. Atitudinea aceasta îl umanizează profund, lucru care se observă și din transformarea membrelor anterioare astfel încât să pară a fi niște mâini ce țin bețele de schi.
Renul nu schiază de-adevăratelea (de altfel, nici nu are o pârtie amenajată, ci doar un mic petec de „zăpadă”), el doar simulează această activitate. Cu toate acestea, se poate remarca veselia pe care o afișează, ca și când acest plăcut lucru s-ar întâmpla în realitate. Este încă un element care-l umanizează, pe lângă faptul că, evident, a îmbrăcat un costum de schior adevărat.
Elementul electro-realist este furnizat de miile de beculețe ce se aprind pe costumul renului, odată cu venirea nopții.
În concluzie, considerăm că artistul dă dovadă de un talent promițător și așteptăm cu nerăbdare următoarele sale opere de artă elastică.

Cronica de lângă arta plastică

9

Postat de Geocer | in categoria Arta elastica, Pamflet | pe data de 17-06-2011

Etichete:

Nu este prima dată când artiştii, marii artişti, cei adevăraţi, se lasă inspiraţi de politicieni. Eu încă îmi amintesc minunatele tablouri semnate de Corneliu Baba, tablouri în care Marea Doamnă a politicii româneşti ante-revoluţionare (am numit-o pe inegalabila tovarăşă Elena Ceauşescu) era înfăţişată într-un mod în care doar marii portretişti pot să înfăţişeze o persoană.
Maestrul Potop s-a lăsat inspirat de o altă Mare Doamnă a politicii româneşti, cea mai mare de după revoluţie, iar dacă aş numi-o în această frază, atunci în mod sigur aş face un pleonasm. Şi pentru că artistul a vrut să-l zugrăvească în acelaşi tablou şi pe un cunoscut politician din zona sa (domnul Potop este din Neamţ), a plasat-o pe d-na Udrea în braţele domnului cunoscut drept Pinalti, deşi numele său adevărat este Ştefan (nu „cel Mare”, totuşi).
Doamna Elena este surprinsă într-o atitudine extatică, iar acest lucru se poate explica destul de uşor dacă ne gândim la faptul că o legendă urbană spune că bărbaţii cu calviţie sunt foarte virili. Ori, domnul Pinalti are o chelie respectabilă! La rândul său, domnul sus-numit afişează o mină foarte fericită, lucru de asemenea explicabil, căci am mai văzut şi noi poze de-ale d-nei Udrea în costum de baie.
Trecând peste aceste picanterii, este de remarcat talentul artistului care a reuşit să realizeze acest tablou pornind de la o simplă poză găsită pe Internet. Iată ce a declarat acesta: „Ca lucrare monumentală, ea face recurs la arhetipuri, simboluri şi personaje reprezentative”. Avem de-a face, deci, cu o lucrare monumentală plină de simboluri, prin urmare, cu atât mai mult trebuie s-o studiem cu mare atenţie pentru a reuşi să-i înţelegem toate înţelesurile ascunse.
V-aş ruga să observaţi mai întâi peisajul care-i înconjoară pe cei doi. Muntele din fundal ne poate duce cu gândul la Muntele lui Venus, sau la Olimpul zeilor greci, sau la cunoscutul vers al lui Coşbuc „Munţii noştri aur poartă”. Iată deci cum într-un mod destul de simplu, dar în acelaşi timp inteligent, autorul ne face nişte sugestii esenţiale: erotism, divinitate (cele două personaje sunt un fel de zei) şi bogăţie!
Dar mai mult: la prima vedere, bara aceea a telegondolei, cea pe care îşi ţine d-l Ştefan mâinile, pare a-i separa pe cei doi de restul lumii, când, de fapt, sugestia este mult mai profundă. În primul rând, ea vrea să evidenţieze comuniunea (ideologică, desigur) dintre protagonişti, în acelaşi timp sugerându-i omului de rând că ei sunt undeva sus, mai presus de noi, ceilalţi. Şi iată cum găsim o a două referire la divinitatea politicienilor zugrăviţi de către artist.
Pe de altă parte, se remarcă atitudinea protectoare pe care o are domnul Pinalti, iar acesta este încă un motiv pentru ca doamna Udrea să fie fericită, căci se ştie: femeile simt nevoia să fie protejate.
În încheiere aş vrea să vă rog să remarcaţi şi mina relaxată a personajelor, detaşarea lor faţă de tot ceea ce înseamnă grijile mărunte, de zi cu zi. Este şi normal, de altfel. Pe ei (dacă ar fi să-i frământe ceva) doar marile griji, cele ale ţării ar face-o. Dar nedorind să le strice momentul de extaz, grijile ţării au preferat să-i lase în pace.
Închei aici modesta mea cronică, fiind conştient de faptul că ea n-a reuşit să surprindă decât o mică parte dintre simbolurile pe care artistul le-a pus în opera sa.

P.S. Sursa foto: Adevarul via ziare.com

La Pitesti, kitsch-ul e la el acasa

17

Postat de Geocer | in categoria Arta elastica, pendiuc, pitesti | pe data de 26-04-2011

Iepurasul kitsch-os

Iepurasul kitsch-os

Oare se putea sa ramana centrul orasului nostru fara un kistch in zilele Pastelui? Nu se putea, dupa cum se vede! Priviti cat de mandru sta iepurasul de plastic in fata statuii carturarului pasoptist Nicolae Balcescu. Doar se stie ca Pastele e sarbatoarea iepurasului, nu? De-aia e el asa de mandru!
Si stiti care-i culmea? E dotat si cu niste instalatii de pom de iarna, asa ca noaptea „se aprinde”. Pfuiiiii!
Stau si ma intreb : oare d-l Pendiuc s-o fi consultand si cu oamenii de cultura din urbe, inainte de a amplasa astfel de monstruozitati in plin centrul orasului?

 

Yet Another Social Plugin powered by TutsKid.com.