Warning: Declaration of Walker_Comment2::start_lvl(&$output, $depth, $args) should be compatible with Walker::start_lvl(&$output, $depth = 0, $args = Array) in /home/rdel3602/public_html/geocer.ro/wp-content/themes/hanging/functions.php on line 135

Warning: Declaration of Walker_Comment2::end_lvl(&$output, $depth, $args) should be compatible with Walker::end_lvl(&$output, $depth = 0, $args = Array) in /home/rdel3602/public_html/geocer.ro/wp-content/themes/hanging/functions.php on line 135

Warning: Declaration of Walker_Comment2::start_el(&$output, $comment, $depth, $args) should be compatible with Walker::start_el(&$output, $object, $depth = 0, $args = Array, $current_object_id = 0) in /home/rdel3602/public_html/geocer.ro/wp-content/themes/hanging/functions.php on line 135

Warning: Declaration of Walker_Comment2::end_el(&$output, $comment, $depth, $args) should be compatible with Walker::end_el(&$output, $object, $depth = 0, $args = Array) in /home/rdel3602/public_html/geocer.ro/wp-content/themes/hanging/functions.php on line 135
Blog Geocer » Pelerinaj

Paștele în Țara Sfântă (6)

0

Postat de Geocer | in categoria Fără categorie | pe data de 08-05-2019

Etichete: , , ,

Prezențe românești în Țara Sfântă

Românii nu sunt credincioși creștini de ieri sau de alaltăieri, ci din vremuri imemorabile. Astfel, donații către bisericile din Țara sfântă au fost făcute de către domnitori și boieri români încă de prin secolul 16. Dar până să vorbesc despre ce am văzut românește în Israel trebuie să menționez 2 lucruri:

  • În Israel, la orice magazin dar și la comercianții ambulanți pe care-i întâlnești pe stradă sau care apar din senin când parchează câte un autocar în locurile destinate parcării, se poate plăti în LEI. Iar cursul de schimb nu e chiar așa de prost.
  • Încă de când ne-a luat de la aeroport, preotul ghid ne-a spus că în perioada respectivă sunt o puzderie de români în Țara Sfântă. „E un fel de România fără steag”, s-a exprimat el. Bineînțeles, în cele 6 zile petrecute acolo ne-am convins că avea perfectă dreptate. La tot pasul te intersectai cu alte și alte grupuri de români.

Donațiile românești către Bisericile din Israel au fost numeroase, iar pe câteva dintre ele le putem vedea în timpul vizitelor la diverse biserici sau mănăstiri. Astfel în Biserica Bunei Vestiri din Nazaret, la loc de cinste se află icoana românească ce-o înfățișează pe Maica Domnului cu pruncul încă nenăscut, văzut ca la radiografie. Iată poza.

Icoana romaneasca in Biserica Buna-Vestire

În vremea când la Mănăstirea Carmelitelor din Ierusalim au început să se zidească „Tatal Nostru” în diverse limbi ale lumii (în prezent sunt 99 de plăci cu această rugăciune tradusă în tot atâtea limbi, printre care și cea țigănească), Regina Maria era prietenă bună cu stareța acestei mănăstiri. Deci „Tatăl Nostru” în limba română a fost amplasat în imediata apropiere a altarului bisericii.

Tatal nostru in romana

Dar și la Biserica din Ein-Kerem unde s-a născut Ioan Botezătorul avem o placă pe care binecuvântarea Benedictus est se regăsește în limba română.

Benedictus est in romana

Există Așezământul Românesc din Ierusalim și a existat Așezământul Românesc de la râul Iordan. Acesta din urmă a fost distrus în timpul conflictului israeliano-arab (Războiul de 6 zile din 1967), iar terenul din jurul său încă nu a fost complet deminat. Se lucrează (se vede lucrul acesta când se merge la Botezul în Râul Iordan) și probabil că în curând se va putea reconstitui acest Așezământ construit în anii ’30 ai secolului trecut.

În mod sigur mai sunt și alte prezențe românești la locurile sfinte, le-am trecut în revistă doar pe cele pe care le-am văzut eu în timpul acestui pelerinaj. Ca o concluzie, aș zice că așa cum musulmanii au drept unul dintre stâlpii credinței lor că măcar odată în viață trebuie să meargă la Mecca, cred că și noi creștinii ar trebui să gândim în același fel: măcar odată în viață să mergem în Țara Sfântă.

Paștele în Țara Sfântă (5)

0

Postat de Geocer | in categoria Fără categorie | pe data de 07-05-2019

Etichete: , ,

Dă-mi Doamne, binecuvântarea Ta,

Să pot intra-n Ierusalim şi eu, cândva,

Ca şi Cristos, călare pe măgar,

În înflorita lună-a lui florar!…

(Ion Minulescu)

Nu călare pe măgar am intrat eu în Vechea Cetate a Ierusalimului, ci pe propriile picioare. Trecând prin Poarta Sf. Ștefan care ne amintește de cel ce a fost ucis cu pietre datorită credinței sale (a se vedea cartea „Faptele Apostolilor” de la 7.51 la 7.60).

Era chiar în seara de sâmbătă, înaintea nopții de Înviere. Dincolo de Poarta Sf. Ștefan începe Drumul Crucii (Via Dolorosa) care ne amintește de capturarea, punerea în lanțuri, judecarea și condamnarea lui Isus, apoi de urcarea Muntelui Golgota de răstignire, de ungerea cu mir, de punerea în Mormânt și de Înviere. Sigur, nimic nu mai este cum era acum 2000 de ani. Muntele Golgota și Mormântul Sfânt sunt acoperite și înconjurate de biserici, de locuri de închinăciune. Aș adăuga chiar și faptul că la fiecare loc în care Isus s-a oprit din cauza greutății crucii, găsești în mod inevitabil câte un bazar mai mare sau mai mic ce-ți oferă spre cumpărare diverse suveniruri. Dar decât să povestesc despre modul comercial în care a fost transformat Drumul Crucii, mai bine pun niște poze.

A treia oprire de pe Drumul Crucii
A treia oprire de pe Drumul Crucii
A 5-a oprire
A 5-a oprire
Locul unde a fost crucificat Isus
Locul unde a fost crucificat Isus
Locul unde Isus a patimit si a murit pe cruce
Locul unde Isus a patimit si a murit pe cruce

În articolul următor voi scrie despre prezențe romanești în Tara Sfânta și voi încheia acest serial despre pelerinajul pe care l-am făcut în preajma Paștelui.

Paștele în Țara Sfântă (3)

0

Postat de Geocer | in categoria Fără categorie | pe data de 03-05-2019

Etichete: , ,

Locurile sfinte pentru creștini au fost stabilite în jurul anului 330 de către Împărăteasa Elena (mama lui Constantin cel Mare) care a mers în Palestina împreună cu „un sobor de preoți” (ca să folosesc o expresie la modă), exact în acest scop. Nu știu cu câtă precizie au putut localiza chiar toate locurile despre care se vorbește în Evanghelii, la cca. 300 de ani de la evenimente. Dar poate că are mai puțină importanță dacă ceva s-a petrecut la vreo 200-300 de metri mai încolo decât ni se spune. Oricum, peste tot unde s-a considerat că s-au întâmplat evenimente povestite în Evanghelii s-au ridicat biserici care au acoperit locurile respective. Mai vezi câte o piatră sau câte o stâncă, dar în rest sunt numai biserici. Și de obicei sunt câte 2 sau chiar câte 3: una catolică, una ortodoxă, iar a treia armenească.

Pe muntele Tabor, acolo unde s-a întâmplat schimbarea la față, sunt doar 2: una catolică și una ortodoxă. Iar noi am vizitat-o pe cea catolică, cea ortodoxă fiind închisă. De acolo sunt pozele următoare.

În aceeași zi am vizitat Biserica Bunei Vestiri, cea din Cana Galileii, Muntele Fericirii cu biserica aferentă, plus altele. Pe Muntele Fericirii, Isus a ținut predica despre fericiri. Sunt 9 enunțuri despre fericire, dintre care cel mai cunoscut este „Fericiți acei săraci cu duhul, căci a lor va fi împărăția cerurilor”.

Finalul zilei a fost marcat de traversarea Mării Galileii cu o corabie asemănătoare cu cea cu care a traversat-o și Isus. Iar cel mai emoționant moment a fost acela când echipajul corabiei a arborat și tricolorul românesc, lângă steagul Israelului. De fapt, Marea Galileii este un lac ceva mai mare, căci nu are nimic dintr-o mare: nici apa sărată și nici suprafața necesară. Dar asta contează mai puțin. Acum, poza cu cele 2 steaguri arborate pe corabie. Iar despre alte vizite, în episodul următor.

Yet Another Social Plugin powered by TutsKid.com.